Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic 150 de seturi de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat) cu tema Guvernatori ai Băncii Naționale a României – Ion I. Câmpineanu, Mihail Manoilescu și Ion I. Lapedatu.

Aversul monedelor redă o imagine de epocă a Cabinetului Guvernatorului din Palatul BNR, inscripția în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală ,,100 LEI“ (aur), „10 LEI” (argint) sau „1 LEU” (tombac), stema României și anul de emisiune „2016“. Reversul prezintă inscripțiile în arc de cerc „GUVERNATORI AI BANCII NATIONALE A ROMANIEI“ și „I.CAMPINEANU-M.MANOILESCU-I.LAPEDATU“; portretele celor trei guvernatori ai Băncii Naționale a României.

Este interesant de observat că Ion. I Lapedatu și Mihai Manoilescu au lucrat împreună în Ministerul de finanțe al Guvernului Averescu (1926-1927), primul ca Ministru și cel de al doilea, mai tânăr, ca Secretar de Stat, intrând în coliziune din cauza punctelor de vedere divergente(1). În iulie 1931 ei s-au regăsit pentru circa patru luni în aceeași instituție, Ion I. Lapedatu ca Director și Mihai Manoilescu ca Guvernator al Băncii Naționale a României. Mihai Manoilescu s-a opus salvării Băncii Marmorosch-Blank de la faliment prin intervenția BNR, ceea ce l-a costat în scurtă vreme și funcția, și favoarea regelui Carol al II-lea. Ion I. Lapedatu a fost numit Guvernator în 1944 și demis în 1945, la instaurarea Guvernului Groza.

Emisiunea numismatică a avut loc pe 15 aprilie 2016 și fost epuizată în scurt timp.

(1) Ion I. lapedatu, Memorii și Amintiri, http://www.memorialsighet.ro/carti/memorii-si-amintiri/, pag. 175.

http://www.bnr.ro/EmisiuniDetails.aspx?idd=2922&WebPageId=726

Expoziția „Mari personalități ale Marii Uniri. Portrete și documente istorice” de la Institutul Cultural Român din New York prezintă succinte date biografice ale regelui Ferdinand I Întregitorul, ale reginei Maria, și ale oamenilor politici care au jucat un rol însemnat în realizarea Marii Uniri, între care și Alexandru I. Lapedatu.
Amintim că fratele său, Ion I. Lapedatu, a participat personal la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 și a fost secretar general al resortului finanțelor în „Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Ținuturilor Românești din Ungaria”.
Amândoi gemenii Lapedatu au adus contribuții însemnate la crearea de instituții integratoare, Alexandru în domeniul culturii și cultelor, Ion în domeniul bancar și economic.

Romanian Cultural Institute in New York, 200 East, 38th Street, New York, NY 1001
http://www.icrny.org/587-Mari_personalitati_ale_Marii_Uniri.html

La ședința solemnă din 17 iunie 2014 celebrând 150 de ani de la înființare, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului României, a spus: „Firește că este cu neputință să evocăm astăzi toate marile personalități care au împodobit Senatul cu numele și cu faptele lor. Vă rog, însă, să fiți alături de mine în păstrarea unui moment de reculegere în memoria acelora dintre președinții Senatului care au plătit cu viața pentru activitatea lor politică și parlamentară, pentru ideile pe care le-au exprimat în sprijinul democrației și al intereselor fundamentale ale poporului român: Nicolae Iorga, asasinat de legionari, Alexandru Lapedatu și Constantin Argetoianu, morți în condiții tragice în închisorile comuniste.”

Alexandru I. Lapedatu a fost Senator al Universității Dacia Superior Cluj în 1919-1922 și 1926-1927; ales ca Senator în Parlamentele Vintilă Brătianu 1927-1928; Iuliu Maniu 1932-1933; Gheorghe Tătărescu 1934-1936 și 1936-1937; și senator de drept din noiembrie 1936 până la desființarea Senatului prin decretul lege din 17 iunie 1946 emis de Petru Groza. A fost ales Președinte al Senatului (16 noiembrie 1936 – 20 martie 1937). Fratele său geamăn, Ion I. Lapedatu, a fost Senator al Camerelor de Comerț din Cercul Deva în Parlamentul Vintilă Brătianu 1927-1928 (în același timp cu Alexandru), și al Camerelor de Comerț din regiunea Bucureşti în Parlamentul Maniu 1928-1930.

A doua cameră a Parlamentului s-a înființat la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza în urma plebiscitului din 23-26 mai/4-7 iunie 1864. Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat, era alcătuită din membri de drept, capi ai bisericii și ai unor autorități publice, și din membri numiți de domnitor, reprezentați ai județelor și înalți funcționari ai statului. Astăzi, Senatul este ales prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot.

Transcrierea discursului

Video, inclusiv discursul Președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. Situl Parlamentului conține mai multe secvențe video, discursul se găsește dând click pe imaginea următoare: