Festivitatea prilejuită de Ziua Colegiului din 29/30 noiembrie 2018 a inclus şi inaugurarea Sălii Marii Uniri, după tradiția de a dedica sălile unor evenimente sau personalități însemnate legate de școală.

Sala Marii Unirii descrie participarea unor personalități de seamă care au fost fie profesori fie elevi ai „Gimnaziului Mare Greco-Ortodox Român” din Brașov (cum se numea pe atunci școala) la înfăptuirea actului Marii Uniri. O poziție deosebită o ocupă Vasile Goldiș, profesor al liceului, care a redactat textul convocării la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și apoi a condus delegația care a predat Regelui Ferdinand hotărârea acesteia.

Între pesonalitățile menționate se numără și Ion I. Lapedatu, delegat de Nocrich și orator la Marea Adunare Națională, ales în Marele Sfat Național și numit Secretar General al Resortului finanțelor din Consiliul Dirigent, ca și fratele lui geamăn, Alexandru Lapedatu, care a jucat un rol important în delegația română la Conferința de Pace de la Paris. Ei sunt fii profesorului de limbi clasice și filozofie Ioan Al. Lapedatu și au fost amândoi elevi ai Colegiului.

Amenajarea sălii a avut loc prin Proiectul Centenar Şagunist 1918-2018, finanţat din bugetul Municipiului Braşov şi realizat în parteneriat cu Asociaţia “Şagunişti pentru Şagunişti”. Fundația Lapedatu a contribuit cu documente din istoria familiei.

Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei a inițiat anul acesta un grup deschis pe Facebook cu titlul „MNIT Share”. Postările au început cu un portret al lui Alexandru Lapedatu, care, împreună cu colegul și prietenul său Ioan Lupaș, a co-fondat și a fost co-director al Institutului Național de Istorie din Cluj (azi Institutul de Istorie “Gheorghe Barițiu” al Academiei Române). El este reprezentat la biroul său de Președinte al Secțiunii pentru Transilvania a Comisiunii Monumentelor Istorice, care a funcționat în clădirea de azi a Muzeului.

Din aprilie până acum, MNIT Share a ilustrat momente de istorie așa cum le-a trăit Alexandru Lapedatu, reflectate în documente din Fondul Lapedatu de la MNIT. Fundația Lapedatu îți exprimă aprecierea pentru această inițiativă.

Revista „Plaiuri Săcelene” a fost înfiinţată în anul 1922, acum fiind este editată de Asociaţia “IZVORUL” – Săcele.

Viziunea publicației a fost formulată în 1934 de Victor Tudoran: „VREM să răscolim trecutul celor ce-au cutreerat pământul românesc, să înfăţişăm prezentul văduvit de măreţia trecutului, să despicăm drum nou prin vremuri Săcelelor de mâine şi să contribuim cu toată puterea nostră de muncă tinerească la ridicarea acestor plaiuri mocăneşti”.

În Nr.95 din ANUL XXXI (Serie nouă), trimestrul I, 2018, revista a început publicarea unei serii de patru articole cu titlui „Frații Lapedatu – artizani ai României moderne în generația Marii Uniri”. Istoria fraților gemeni Alexandru și Ion Lapedatu, nativi din Săcele. Ele au apărut în patru numere succesive, urmând narațiunea din conferința cu același titlu prezentată la Paris, La Maison Roumaine, în 2017.

Muzeul Țării Făgărașului „Valeriu Literat” a deschis în Cetatea Făgăraș expoziția dedicată fraților Lapedatu pe 27 martie 2018, zi în care se aniversează centenarul Unirii cu România a „Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria” prin votul nominal deschis din Sfatul Țării.

Directorul muzeului, Dr. Elena Băjenaru, a deschis vernisajul în prezența celor doi curatori Prof. Univ. Dr. Ioan Opriș și Dr. Constantin Băjenaru, și a reprezentanților familiei: Ioana Wild, nepoata lui Ion Lapedatu, Dr. Dan Macavei, nepotul lui Alexandru Lapedatu, descendenți ai familiei : Ioan și Alexandru Lapedatu din Sibiu și Alexa Lapedatu cu soția din Glâmboaca, satul natal al tatălui celor doi frați cărora le este dedicată expoziția. Au luat parte și reprezentanți ai Municipiului Săcele, orașul natal al mamei celor doi frați.

Au luat cuvântul:

• Dr. Elena Băjenaru, Directorul Muzeului Țării Făgărașului „Valeriu Literat” (MTFVL), subliniind momentul istoric în care are loc evenimentul
• Ioana Wild, Președinte al Fundației Lapedatu, nepoata lui Ion Lapedatu, pomenind prigoana suferită de cei doi frați și congenerii lor în timpul dictaturii
• Prof.Univ.Dr. Ioan Opriș, curator al expoziției, descriind contribuțiile fraților Lapedatu la construirea Statului modern în perioada interbelică
• Dr. Gheorghe Faraon, Conservator la MTFVL, evidențiind legăturile fraților Lapedatu cu personalități ale Țării Făgărașului, în special cu familia Boer.

Cu ocazia expoziției, Fundația Lapedatu a donat MTFVL o fustă de Mehedinți brodată cu bandă de argint, care a aparținut Veturiei Lapedatu, soția lui Ion Lapedatu, și o icoană pe sticlă din Lancrăm pictată de Ioan Costea Verman  între 1820-1830, din colecția Dr. Dan Macavei, Vicepreședinte al Fundației Lapedatu.

 
Afișul expoziției


Firma muzeului în curtea interioară a Cetății Făgăraș


Portretul lui Alexandru Lapedatu de Marius Bunescu și portretul lui Ion Lapedatu de Anne Nebert


Deschiderea expoziției. De la dreapta la stânga: Dr. Elena Băjenaru, Director MTFVL; Prof.Univ.Dr. Ioan Opriș, curatorul expoziției; Dr. Dan Macavei, VP al Fundației Lapedatu și nepotul lui Alexandru Lapedatu; Ioana Wild, Președinte al Fundației Lapedatu și nepoata lui Ion Lapedatu; Alexa Lapedatu cu soția, Glâmboaca; Alexandru și Ion Lapedatu, Sibiu


Vorbeste Ioana Wild, Președinte al Fundației Lapedatu, nepoata lui Ion Lapedatu; Dr. Dan Macavei, Vicepreședinte al Fundației Lapedatu, nepotul lui Alexandru Lapedatu


Vorbește Prof.Univ.Dr. Ioan Opriș, curator al expoziției; Dr. Elena Băjenaru, Director al Muzeului Țării Făgărașului „Valeriu Literat


Vorbește Dr. Gheorghe Faraon, conservator al MTFVL; Dr. Elena Băjenaru, Director MTFVL


În prim plan, Dr. Constantin Băjenaru, curator al expoziției; public

Public, incluzând elevi participând la acțiunea „Școala altfel” și reprezentanți ai Municipiului Săcele (în prim plan)


Fusta de Mehedinți care a aparținut Veturiei Lapedatu, soția lui Ion Lapedatu, donată de Fundația Lapedatu Muzeului Țării Făgărașului „Valeriu Literat”


Icoană de Lancrăm de Ioan Costea Verman, 1820-1830, din colecția Dr. Dan Macavei, Vicepreședinte al Fundației Lapedatu și nepot al lui Alexandru Lapedatu, donată de Fundația Lapedatu Muzeului Țării Făgărașului „Valeriu Literat”

Membrii Fundației Lapedatu au vizitat Muzeul Tezaurului Băncii Naționale a României de la Mănăstirea Tismana inaugurat la 26 iulie 2016, documentând salvarea a 192,4 tone de aur  (inclusiv 2,73 tone date în păstrare de guvernul polonez) între 1944-1947. La această acțiune numită „NEPTUN” au contribuit amândoi frații Lapedatu.

În ianuarie 1944, Prim-Vicepreședintele BNR Ion I. Lapedatu se adresează lui Alexandru D. Neagu, ministrul finanțelor în guvernul mareșalului Ion Antonescu, pentru punerea la adăpost a stocului de aur.

Pierderea tezaurul trimis în 1917 în Rusia (cu Alexandru I. Lapedatu ca însoțitor pentru al doilea transport) îl face pe Ion I. Lapedatu să ceară în martie lui Mihai Antonescu, vicepreședintelui Consiliului de Miniștri, ca guvernul să precizeze condițiile de transport și depozitare și să asume responsabilitatea în cazul evacuării în străinătate.

În urma decesului Guvernatorului Alexandru Ottulescu, Constantin Angelescu este numit Guvernator (pentru a treia oară, 1 aprillie 1944 – 30 septembrie 1944). În iunie, după refuzul Elveției și Turciei, se propune peștera Mănăstirii Tismana. Mitropolitul Olteniei, Nifon Criveanu, aprobă și benecuvântează, Comisia Monumentelor Istorice (sub președinția lui Alexandru I. Lapedatu) își exprimă acordul.

4086 de casete cu monede și lingouri de aur sunt transportate între 8 – 22 iulie în pivnița mănăstirii.

Tezaurul este mutat în peșteră între 14-16 septembrie 1944.

La 30 septembrie 1944, Ion I. Lapedatu este numit Guvernatorul BNR, ocupând funcția până la 14 martie 1945.

BNR, armata română și călugării protejează cu succes secretul operației. Întregul stoc este readus la București în intervalul 26 ianuarie – 4 februarie 1947.

La inaugurarea muzeului, TVR a produs un documentar publicat pe YouTube.

În 2017, „Asociația pentru Promovarea Tradițiilor Colegiului Național Sfântul Sava” a organizat pentru a zecea oară „Concursul de pictură și desen «Mircea Ciobanu»”. Membrii Fundației Lapedatu au sponsorizat premiile și mențiunile în bani, prevăzând în mod excepțional pentru premiul întâi o deplasare la Capela Sainte Claire din localitatea Saint Sulpice de lângă Lausanne, în Elveția, pentru a vedea frescele pictate de Mircea Ciobanu în 1983.

Mircea Ciobanu (1950-1991) și-a început studiile liceale la CNSS, terminându-le în 1969 la „Liceul de arte plastice «Nicolae Tonitza»”. După studii la „Institutul de Arte Plastice «Nicolae Grigorescu»” cu maestrul Corneliu Baba, Mircea Ciobanu a avut o carieră artistică fulgurantă, de mare răsunet internațional.

Juriul ediției jubiliare a atribuit Premiul I lucrării „Mister de toamnă târzie” de Raluca Popa din clasa 10H. Vizita la Capela Sainte Claire a avut loc la 17 iunie 2017. Vizitatorii au fost primiți de trei membri ai Congregației catolice din Saint Sulpice, Ecublens și împrejurimi în frunte cu președintele Congregației, Dl. Jean-Claude Brahier. Un scurt video cu vizita și prezentarea frescelor se găsește aici iar schimbul de mesaje cu gazdele este aici.

Premiul I: „Mister de toamnă târzie” de Raluca Popa, Cl. 10 H

Capela Sainte Claire din Saint Sulpice, Elveția, cu frescele pictate de Mircea Ciobanu

Elevii din Casa „Sfântul Iosif”, Odorheiu Secuiesc, au la dispoziție o a doua sală de calculatoare, numită „Sala Fundația Lapedatu”, deschisă în februarie 2017. Sala conține imagini ale fraților Lapedatu și o reproducere a afișului expoziției omagiale „Braşoveni din elita românească – Fraţii Ion şi Alexandru Lapedatu la 140 de ani de la naştere” de la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului.

Dotarea sălii a beneficiat de o donație din partea membrilor Fundației Lapedatu.

Vedere parțială a sălii de calculatoare „Fundația Lapedatu”

Aceasta este a doua sală de informatică, mai mare și cu dotare contemporană, fața de prima sală deschisă în 2014, acum rezervată elevilor din clasele mai mici, care și ea a beneficiat de donația „Johanna și Andreas Wild” din partea membrilor Fundației Lapedatu.

Fundația Lapedatu a sponsorat concursul de poezie „Ioan Alexandru Lapedatu”, doctor al Universității din Bruxelles în 1871, profesor de limbi clasice la colegiu pâna în 1878, poet, nuvelist, dramaturg și publicist, promotor al literaturii în limba româna în Austro-Ungaria.

Concursul a fost organizat la inițiativa Asociației „Șaguniști pentru Șaguniști”.

Festivitatea de premiere a avut loc pe 6 aprilie 2017. Dumitru Cezar Boghici, Directorul Colegiului, a deschis evenimentul, moderat de Mariana Ionescu, Director emerit al Colegiului și Președinte de onoare al Asociației. Fundația Lapedatu a fost reprezentată de Mihaiela Pop, Director Executiv.

Ana Blandiana, invitata de onoare a Colegiului National „Andrei Șaguna”, a înmânat premiile acordate de juriul constituit din profesorii Catedrei de Limba Româna a Colegiului:

• Premiul I: Raluca Ileana Ursu
• Premiul ll: Georgiana Neculoiu
• Premiul lll: Claudia Benko.

Premiantele au fost invitate să-și citească poeziile, iar Ana Blandiana a răspuns la întrebări puse de elevi.

Delia Oprea, colaboratoare a Fundației Academia Civică, s-a angajat sa le publice pe situl LiterNet și în Colecția Lapedatu din biblioteca virtuală a Memorialului Victimelor Comunismului și ale Rezistenței pe care o editează.

După sfârșitul evenimentului, Ana Blandiana, Mariana Ionescu, Mihaiela Pop, Marius Pavel (Secretarul Asociației) și alți participanți au vizitat Cimitirul istoric Groaveri, unde se află mormintele lui Andrei Mureșanu, al Lapedaților și ale altor personalități transilvănene.

Prof. Dr. Dumitru Cezar Boghici, Directorul Colegiului, și-a exprimat aprecierea pentru suportul primit printr-o scrisoare oficială adresată Fundației Lapedatu.

Dumitru Cezar Boghici, Director; Ana Blandiana, invitată de onoare; Mariana Ionescu, Director emerit.

Ana Blandiana; Mariana Ionescu; Mihaiela Pop, Director Executiv al Fundației Lapedatu

Premiul I: Raluca Ileana Ursu;                             Premiul ll: Georgiana Neculoiu.

Premiul lll: Claudia Benko (absentă din motive medicale, poeziilei ei au fost citite de Raluca Ileana Ursu); Marius Pavel (în planul doi), Ana Blandiana, Mihaiela Pop și Mariana Ionescu la mormântul Lapedaților din cimitirul istoric Groaveri

Comunicările prezentate în cadrul Sesiunii Comemorative consacrate împlinirii a 140 de ani de la nașterea fraților gemeni Alexandru și Ion Lapedatu care a avut loc în Aula Academiei Române pe 12 septembrie 2016 sunt publicate după cum urmează:

• Revista ACADEMICA editată de Academia Romană include în Nr. 9 din 2016
  • „Alexandru Lapedatu – istoric și universitar clujean” de Acad. Ioan-Aurel Pop; textul comunicării a fost publicat și pe Internet.
  • „Alexandru Lapedatu și monumentele noastre istorice” de Acad. Răzvan Theodorescu
  • „Alexandru Lapedatu, ctitor și codirector al Institutului Național de Istorie din Cluj” de Acad. Nicolae Edroiu.
• Revista Magazin Istoric, Anul XLIX – serie nouă – nr. 12 (597) din decembrie 2016 publică articolul „Răsplata pentru salvarea aurului B.N.R. – Ion I. Lapedatu și Banca Națională a Romăniei” de Acad. Mugur Isărescu, iar mesajul său pronunțat în Aula Academiei se găsește pe Internet.