În cadrul manifestările tradiționale organizate în a treia săptămână din Noiembrie la „Colegiul Național Andrei Șaguna” din Brașov, Prof.Univ. Ioan Opriș a ținut o conferință comemorând familia Lapedatu. În acest an, în care s-au împlinit 140 de ani de la nașterea fraților Alexandru și Ion Lapedatu, conferința a scos în evidență rolul esențial pe care acest așezământ de cultură de importanță istorică l-a jucat în istoria familiei.
Asociația „Șaguniști pentru Șaguniști” a selecționat elevii merituoși din clasele a Xa, a XIa și a XIIa de la Colegiului Național „Andrei Șaguna” care vor primi burse sponsorizate de „Fundația Lapedatu” în anul școlar 2016-2017. La prima întâlnire cu bursierii au participat Dna Mariana Ionescu și Dl Marius Pavel, reprezentanți ai Asociației, împreună cu Dl Dumitru Cezar Boghici, director adjunct al Colegiului. Fiecare bursier a primit și un exemplar al albumului „Gemenii Lapedatu. Istorie și Finanțe” lansat la vernisajul expoziției omagiale de la Muzeul Etnografic Brașov.
Casa „Sfântul Iosif” din Odorheiu Secuiesc este unul din prietenii Fundației Lapedatu.
Așezământ caritabil și social de prim ordin, funcționând ca refugiu pentru copii orfani sau din familii dezavantajate, dar și ca internat pentru Liceul Teoretic “Marin Preda” din imediata vecinătate, Casa „Sfântul Iosif” impresioneaza printr-o unică îmbinare de căldură umană și rigoare administrativă.
Clădirea donată de „Fundația Basel Hilft” prin domnul Dr. Cyrill Bürgel (Elveția) strălucește de ordine și curățenie, este plină de verdeață și flori și are tot ce este necesar pentru copii și adolescenți, inclusiv o capelă.
Cei aproximativ 150 de copii și adolescenți găzduiți sunt acompaniați de 12 surori din „Congregația Inimii Neprihănite”, credincioase ale Bisericii Române Unite cu Roma, care adoptă însă consecvent o atitudine deschisă tuturor, indiferent de credință, religie sau confesiune. Copiii vin din toată țara.
Pentru preșcolari sunt săli pentru joacă și activități educative, locuri de joacă în aer liber și piscină.
Pentru elevi sunt săli de studiu, o bibliotecă…
…o sală și un teren de sport și pentru spații pentru alte subiecte: calculatoare, șah, pictură, ceramică, chiar și o sală de conferințe și un mic muzeu. Copiii și adolescenții au condiții optime să învețe carte și să învețe să-și organizeze viața: ei mențin ordinea în dormitoare, își spală și își întrețin hainele (există și un atelier de croitorie), ajută la gătit, la punerea și strângerea mesei, cei mai mari au grijă de cei mai mici – în general, toate deprinderile care îi vor ajuta să funcționeze ca persoane autonome, ca membrii responsabili și capabili ai societății.
După cum explică Sora Emilia, conducătoarea Casei, preocuparea pentru absolvenți nu încetează la părăsirea Așezământului: surorile ajută la găsirea de locuri de studiu sau de muncă, la primirea în cămine studențești, la nevoie îndeplinind chiar și rolul de părinte pentru cei care se cunună. O adevărată familie.
Interesul Fundației Lapedatu pentru Casa „Sfântul Iosif” este ușor de înțeles pentru cine a citit istoria anilor de școală ai fraților Alexandru și Ion Lapedatu (vezi memoriile accesibile la www.lapedatu.com sub Tab-ul „Biblioteca”). Orfani la un an și jumătate, cu o mama de 16 ani lipsită de mijloace de subzistență – ajutorul rudelor, gesturile caritabile ale foștilor colegi ai tatălui, accesul la internate, bursele primite de la Fundația Gojdu sau de la Asociația Transilvania reprezintă tot atâtea puncte de sprijin care le-au permis să se ridice în elită și să contribuie substanțial la făurirea unei Românii unite și moderne. În acest spirit, membrii Fundației Lapedatu au contribuit, între altele, și la crearea sălilor de calculatoare de la Casa „Sfântul Iosif”, iar trei absolvente ale Casei „Sfântul Iosif” devenite studente universitare sunt și bursiere ale Fundației Lapedatu (în fotografie cu Dna Mihaiela Pop – Directoare Executivă Fundației – cu floarea primită în dar).
Succesul așezământului este cât se poate de evident în traiectoria celor ce au părăsit Casa ajungând la maturitate, dar mai ales în aspectul liniștit și mulțumit al celor mai mici locatari. Ca aceasta fetiță de trei ani care, în timpul vizitei noastre din 16 septembrie 2016, la vederea Sorei Emilia a venit spre noi în fugă, zâmbind, ca să o întrebe insistent: „Eu când merg la școală?” Acesta este calea, acesta este spiritul care merită toată admirația și tot suportul.
Personalitatea fraților Lapedatu a fost evocată de Fundația Academia Civică pe 14 septembrie 2016, exact de ziua nașterii lor. Evenimentul a atras un public relativ numeros, care a umplut sala de conferințe din Spațiul Expozițional Permsanent al Memorialului de la Sighet.
– Dna Ana Blandiana a ținut cuvântul de deschidere
– Dl Romulus Rusan a relevat elemente semnificative din activitatea fraților Lapedatu
– Dl Tudor Dunca a subliniat în documentata sa prezentare importanța unora dintre contribuțiile lor legislative
– Dl Andreas Wild a descris evenimente paralele în biografiile gemenilor
– Dna Delia Oprea a subliniat contribuția feminină la modernizarea României prin exemplul Veturiei Lapedatu
– Dna Ana Blandiana a concluzionat evenimentul.
Un mesaj din partea săcelenilor a amintit locul lor de naștere.
Imagini în rubrica Evenimente trecute.
Sesiunea de comunicări a Academiei Române a atras un numar considerabil de participanți care practic au umplut băncile rezervate publicului.
• Ședința a fost moderată de Acad. Dan Berindei.
• Dl. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Bancii Naționale a României, a prezentat mesajul Academicianului Mugur Isărescu care a cuprins numeroase date inedite privind activitatea lui Ion I. Lapedatu la BNR, și a conținut o emoționantă evocare a fiicei lui Ion I. Lapedatu, în principal capacitatea ei de a vorbi, cu ocazia simpozionului „Cristian Popișteanu” al BNR, cu simplitate și naturalețe despre patriotismul tatălui său și despre vremurile faste ale României.
• Acad. Răzvan Theodorescu a trecut în revistă activitatea lui Alexandru Lapedatu în cadrul Academiei Române.
• Acad. Ioan-Aurel Pop a ținut o comunicare mișcătoare, evocâd numeroasele contribuții aduse de personalități din sudul Transilvaniei în cultura română, între care și cele ale lui Alexandru Lapedatu, subliniind rolul său important în fondarea „Universității Daciei Superioare” la care a predat istoria veche a românilor, cât și în punerea bazelor care i-au permis să devină unul dintre cele mai bine cotate institute de învățământ.
• Prof. Univ. Ioan Opriș a făcut o cuprinzătoare recapitulare a multiplelor și originalelor contribuții aduse de frații Lapedatu în construirea României moderne, prezentarea sa îmbinând în mod fericit rigoarea științifică a faptelor cu semnificația lor umană, în particular prin evocarea paralelității destinelor lor pînă în ultimele clipe ale vieții.
Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic 150 de seturi de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat) cu tema Guvernatori ai Băncii Naționale a României – Ion I. Câmpineanu, Mihail Manoilescu și Ion I. Lapedatu.
Aversul monedelor redă o imagine de epocă a Cabinetului Guvernatorului din Palatul BNR, inscripția în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală ,,100 LEI“ (aur), „10 LEI” (argint) sau „1 LEU” (tombac), stema României și anul de emisiune „2016“. Reversul prezintă inscripțiile în arc de cerc „GUVERNATORI AI BANCII NATIONALE A ROMANIEI“ și „I.CAMPINEANU-M.MANOILESCU-I.LAPEDATU“; portretele celor trei guvernatori ai Băncii Naționale a României.
Este interesant de observat că Ion. I Lapedatu și Mihai Manoilescu au lucrat împreună în Ministerul de finanțe al Guvernului Averescu (1926-1927), primul ca Ministru și cel de al doilea, mai tânăr, ca Secretar de Stat, intrând în coliziune din cauza punctelor de vedere divergente(1). În iulie 1931 ei s-au regăsit pentru circa patru luni în aceeași instituție, Ion I. Lapedatu ca Director și Mihai Manoilescu ca Guvernator al Băncii Naționale a României. Mihai Manoilescu s-a opus salvării Băncii Marmorosch-Blank de la faliment prin intervenția BNR, ceea ce l-a costat în scurtă vreme și funcția, și favoarea regelui Carol al II-lea. Ion I. Lapedatu a fost numit Guvernator în 1944 și demis în 1945, la instaurarea Guvernului Groza.
Emisiunea numismatică a avut loc pe 15 aprilie 2016 și fost epuizată în scurt timp.
(1) Ion I. lapedatu, Memorii și Amintiri, http://www.memorialsighet.ro/carti/memorii-si-amintiri/, pag. 175.
http://www.bnr.ro/EmisiuniDetails.aspx?idd=2922&WebPageId=726
Expoziția „Mari personalități ale Marii Uniri. Portrete și documente istorice” de la Institutul Cultural Român din New York prezintă succinte date biografice ale regelui Ferdinand I Întregitorul, ale reginei Maria, și ale oamenilor politici care au jucat un rol însemnat în realizarea Marii Uniri, între care și Alexandru I. Lapedatu.
Amintim că fratele său, Ion I. Lapedatu, a participat personal la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 și a fost secretar general al resortului finanțelor în „Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Ținuturilor Românești din Ungaria”.
Amândoi gemenii Lapedatu au adus contribuții însemnate la crearea de instituții integratoare, Alexandru în domeniul culturii și cultelor, Ion în domeniul bancar și economic.
Romanian Cultural Institute in New York, 200 East, 38th Street, New York, NY 1001
http://www.icrny.org/587-Mari_personalitati_ale_Marii_Uniri.html
La ședința solemnă din 17 iunie 2014 celebrând 150 de ani de la înființare, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului României, a spus: „Firește că este cu neputință să evocăm astăzi toate marile personalități care au împodobit Senatul cu numele și cu faptele lor. Vă rog, însă, să fiți alături de mine în păstrarea unui moment de reculegere în memoria acelora dintre președinții Senatului care au plătit cu viața pentru activitatea lor politică și parlamentară, pentru ideile pe care le-au exprimat în sprijinul democrației și al intereselor fundamentale ale poporului român: Nicolae Iorga, asasinat de legionari, Alexandru Lapedatu și Constantin Argetoianu, morți în condiții tragice în închisorile comuniste.”
Alexandru I. Lapedatu a fost Senator al Universității Dacia Superior Cluj în 1919-1922 și 1926-1927; ales ca Senator în Parlamentele Vintilă Brătianu 1927-1928; Iuliu Maniu 1932-1933; Gheorghe Tătărescu 1934-1936 și 1936-1937; și senator de drept din noiembrie 1936 până la desființarea Senatului prin decretul lege din 17 iunie 1946 emis de Petru Groza. A fost ales Președinte al Senatului (16 noiembrie 1936 – 20 martie 1937). Fratele său geamăn, Ion I. Lapedatu, a fost Senator al Camerelor de Comerț din Cercul Deva în Parlamentul Vintilă Brătianu 1927-1928 (în același timp cu Alexandru), și al Camerelor de Comerț din regiunea Bucureşti în Parlamentul Maniu 1928-1930.
A doua cameră a Parlamentului s-a înființat la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza în urma plebiscitului din 23-26 mai/4-7 iunie 1864. Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat, era alcătuită din membri de drept, capi ai bisericii și ai unor autorități publice, și din membri numiți de domnitor, reprezentați ai județelor și înalți funcționari ai statului. Astăzi, Senatul este ales prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot.
Video, inclusiv discursul Președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. Situl Parlamentului conține mai multe secvențe video, discursul se găsește dând click pe imaginea următoare:
Familia Lapedatu, originară din Glâmboaca Sibiului, numără între reprezentanții săi personalități care, împreună cu colegii lor de generație, au adus, la sfârșitul secolului XIX și în secolul XX, contribuții semnificative la construirea României unite și moderne – un șantier încă în lucru, justificând stabilirea unei organizații cu scopul de a le onora memoria și a continua tradițiile familiei prin contribuții în domeniile istoriei și arteleor, al economiei și al acțiunilor de benefacere. Fundația Lapedatu, organizație fără scop lucrativ, înregistrată de descendenți ai gemenilor Lapedatu și persoane înrudite, dă o forma coerentă activităților diverse care aveau loc mai mult sau mai puțin spontan în domeniile de predilecție ale familiei.